VALORI IMC (valabil doar pentru adul ţ i). 18,49 sau mai putin – Subponderal intre 18,50 si 24,99 – Greutate normala intre 25,00 si 29,99 – Supraponderal intre 30,00 si 34,99 – Obezitate (gradul I) intre 35,00 si 39,99 – Obezitate (gradul II) 40,00 sau mai mult – Obezitate morbida. 38 rows · obezitate morbida. IMC. Persoanele care au IMC intre: sunt cu o greutate normala – sunt supraponderale – sunt obeze – peste 40 sufera de obezitate morbida. Cauza obezitatii morbide poate fi determinata de raportul scazut dintre activitatea fizica . Obezitate morbida Greutatea corporala si starea de sanatate sunt intr-o relatie de interdependenta. Starea de sanatate poate influenta, benefic sau nu, greutatea corporala si invers, orice scadere sau crestere a greutatii corporale poate . – obezitate grad I: 30 – 34,9 kg/m 2. – obezitate grad II: 35 – 39,9 kg/m 2. – obezitate morbida: peste 40 kg/m 2. Un IMC sub 20 sau peste 25 a fost asociat cu o mortalitate crescuta.
Obezitate morbida imc
Medical physiologya: A cellular and molecular approach. Kolata, Gina Persoanele care renunță la Obezitate morbida imc se îngrașă, în medie, cu 4,4 kilograme 9,7 livre în cazul bărbaților și cu 5,0 kilograme 11,0 livre în cazul femeilor, în decurs de zece ani. Nu s-au înregistrat însă diferențe semnificative în cazul Obezitate morbida imc provenind din clase sociale diferite. Pornind de la faptul ca o cauză importantă a obezităţii este excesul de aport alimentar raportat la consumul organismului, o măsură logică este reducerea lui. Accesat în 21 martie Accesat în 31 decembrie Frontiers of Hormone Research. Odatî cu creşterea BMI, creşte şi numărul de boli asociate. Totuși, scăderea ponderală este modestă, în medie 2,9 kg 6,4 lb la 1 până la 4 ani și există informații reduse privind modul în care aceste medicamente afectează complicațiile pe termen lung ale obezității.
Orice IMC ≥ 35 sau 40 înseamnă „obezitate severă” Un IMC de ≥ 35 sau 40–44,9 sau 49,9 înseamnă „obezitate morbidă” Un IMC de ≥ 45 sau 50 înseamnă „super obezitate”. Obezitatea morbida, cunoscuta si sub denumirea de obezitate de grad 3, apare atunci cand indicele de masa corporala depaseste Indicele de masa corporala se calculeaza in functie de inaltime si greutate – il poti calcula pe al tau gratis pe mymamaluvs.com, chiar aici.
Tratamentul chirugical este rezervat pacientilor cu obezitate morbida (IMC>40 kg/m2) si/sau boli asociate la care chirurgia bariatrica s-a dovedit ca determina scadere in greutate sustinuta si beneficii clinice semnificative. Sunt importante de asemenea tratamentul bolilor asociate obezitatii (diabet, dislipidemie, hipotiroidie, sindrom apnee. Pacientii care sufera de obezitate morbida intampina dificultati la realizarea activitatilor banale precum mersul. Obezitatea morbida apare la pacientii care au un indice de masa corporala mai mare de Iti poti calcula indicele de masa corporala aici. Acesta se face dupa urmatorul calcul: greutatea exprimata in kilograme se imparte la. Bolnavii cu obezitate severă, aşa numită obezitate morbidă (BMI peste 40), nu au rezultate bune cu tratamentul clinic prezentat mai sus şi care are la baza tripla reeducare, nutritională, fizică şi psihologică, în mare parte pentru că nu pot adera pentru întreaga viaţă la schimbările necesare. În plus, aceşti obezi, care cu.
Obezitate – Wikipedia
Pain Med. United States Department of Agriculture. Rethinking thin: The new science of weight loss — and the myths and realities of dieting. Parametrul care face distinctia între obez, supraponderal şi normoponderal este indicele de masă corporală IMC, sau în nomenclatura anglosaxonă, BMI, body mass index. Int J Obes Lond. Resurse de studiu morbisa Wikiversitate. International Size Obezitate morbida imc Association. J Clin Epidemiol. Jebb S. ISBN X.
Odatî cu creşterea BMI, creşte şi numărul de boli asociate. Cu alte cuvinte, cu cât o persoană este mai grasă, cu atât ea este mai bolnavă şi prin urmare, intervenţia terapeutică trebuie să fie mai agresivă. De asemenea, aceşti pacienţi se dovedesc a fi şi cei la care scăderea ponderală se obţine mai greu şi este mai dificil de menţinut.
Un alt criteriu în aprecierea obezităţii este dispoziţia ţesutului adipos excedentar. Acesta poate fi predominant repartizat la nivelul extremităţilor, în jurul şoldurilor şi al umerilor, ca în cazul obezităţii periferice ginoidă sau predominant la nivelul viscerelor abdominale, ca în cazul obezităţii centrale androidă. Aceasta din urmă este asociată cu ceea ce a fost denumit sindromul metabolic, care include şi hipertensiunea arterială şi diabet.
De aceea, obezitatea de tip central are un risc mai mare de mortalitate şi prin urmare are, cu atât mai mult, o indicaţie de tratament susţinut. Strategiile de abordare terapeutică a obezitătii îsi propun să producă o scădere ponderală semnificativă să aducă greutatea bolnavului cât mai aproape de normal , dar şi susţinută în timp , în dorinţa de a elimina fluctuaţiile curbei ponderale, cunoscute sub denumirea de efect yo-yo o scădere ponderală urmată, la întreruperea măsurilor care au generat-o, de o creştere ponderală care duce la o greutate finală mai mare decât cea iniţială, de tipul: slăbesc 3 kg, apoi mă îngraş 5.
Obezitatea fiind o boală complexă şi având cauze multiple, este firesc ca tratamentul să aibă un spectru larg, mai multe modalităţi terapeutice întrepătrunse participând la obţinerea unui rezultat final durabil. Sunt avute în vedere măsuri dietetice, de educaţie nutritională, de terapie comportamentală, programe de educaţie fizică, tratamente medicamentoase, suportul unor grupuri de întrajutorare şi, în cazuri selecţionate, terapia chirurgicală.
Terapia de scădere ponderală nu este recomandată femeilor însărcinate sau care alăptează, bolnavilor psihici instabili sau celor cu patologii autoimune care ar putea fi exacerbate în context.
Dimpotrivă, persoanele cu BMI între 25 si Pornind de la faptul ca o cauză importantă a obezităţii este excesul de aport alimentar raportat la consumul organismului, o măsură logică este reducerea lui. Deţi relativ eficiente pe termen scurt, ele sunt greu de menţinut pe perioade lungi, cât ar fi necesar pentru a consolida scaderea ponderală şi în lipsa asocierii unor modificări stabile ale comportamentului şi obiceiurilor alimentare, precum şi în lipsa unei creşteri ale nivelului de activitate fizică, ele nu duc, de cele mai multe ori, la rezultate susţinute în timp.
Deşi prin ea însăşi, activitatea fizica nu determină scăderi ponderale semnificative, ea s-a dovedit un element crucial în menţinerea unei pierderi în greutate dobândite pe cale dietetică, dar şi în ameliorarea condiţiei cardiace şi pulmonare. Un numar din ce in ce mai mare de medicamente şi produse naturiste care îşi arogă capacitatea de a determina scăderi ponderale sunt disponibile pe piaţă. Deşi majoritate nu au nici pe departe efectul afirmat şi aşteptat de consumator, sunt şi unele care au la baza principii ştiinţifice de acţiune şi a căror eficienţă a fost demonstrată. Printre acestea, fentermina Adipex N , amfepramona Regenon şi sibutramina Reductil , anorexigene cu acţiune central şi orlistatul Xenical , care scade absorbţia lipidelor la nivel intestinal.
Acestea din urma nu sunt recomandate ca terapie unică, adică neasociate dietei, exerciţiilor fizice şi modificarilor comportamentale.
Bolnavii cu obezitate severă, aşa numită obezitate morbidă BMI peste 40 , nu au rezultate bune cu tratamentul clinic prezentat mai sus şi care are la baza tripla reeducare, nutritională, fizică şi psihologică, în mare parte pentru că nu pot adera pentru întreaga viaţă la schimbările necesare. În plus, aceşti obezi, care cu cât sunt mai graşi, cu atât sunt mai suferinzi de multiplele boli care însoţesc obezitatea şi sunt provocate de ea, sunt şi cei care pierd mai greu kilogramele şi le recăştigă mai uşor ulterior. Un raport al Institutului Naţional pentru Sănătate din Statele Unite din evalua rezultatul terapiei nonchirurgicale de scădere ponderală ca fiind complet ineficient la 5 ani, în sensul că oricare ar fi fost pierderea în greutate, ea e recăştigată în acest interval.
Medicaţia de reducere a apetitului poate determina pierderea a până la 10 kg, dar acestea sunt recuperate rapid odată medicaţia retrasă. În ultimii 50 de ani au fost descrise şi puse în practică un număr de intervenţii chirurgicale destinate să trateze obezitatea morbidă. Sunt procedee care reduc aportul caloric prin modificarea anatomiei tractului digestiv. La femei creșterea a fost de calorii pe zi calorii în și calorii în , iar la bărbați cantitatea medie a crescut cu calorii pe zi calorii în și calorii în Această creștere a numărului de calorii a fost cauzată în mare parte de consumul de carbohidrați, și nu de cel de grăsimi.
Pe măsură ce societățile se bazează din ce în ce mai mult pe porții mari, pline de energie și mese de la fast-food, asocierea dintre consumul de fast food și obezitate devine și mai alarmantă. Politica agricolă și Revoluția verde din Statele Unite și Europa au dus la scăderea prețurilor la alimente. În Statele Unite, subvenționarea porumbului, culturilor de soia , grâului și orezului prin intermediul legislației agricole U.
Persoanele obeze declară în mod constant un consum mai scăzut de hrană, în comparație cu persoanele de o greutate normală. Stilul de viață sedentar joacă un rol semnificativ în obezitate. Organizația Mondială a Sănătății indică faptul că peste tot în lume oamenii au din ce în ce mai puține activități recreaționale fizice, în timp ce un studiu din Finlanda [96] a descoperit o creștere a acestora, iar conform unui studiu din Statele Unite, activitățile fizice recreaționale nu s-au modificat semnificativ.
Atât la copii, cât și la adulți există o asociere între timpul petrecut în fața televizorului și riscul de obezitate. Ca și în cazul multor altor afecțiuni, obezitatea constituie rezultatul interacțiunii dintre factorii ereditari și cei de mediu. Polimorfismul genelor care controlează apetitul și metabolismul predispune la obezitate atunci când energia furnizată de alimente se află într-o cantitate suficientă. Începând din , peste 41 de loci ai acestor gene au fost asociați cu apariția obezității, sub acțiunea unor factori favorizanți.
Ipoteza genelor prosperității postulează că din cauza lipsei hranei pe parcursul evoluției umanității, oamenii sunt predispuși la obezitate.
Capacitatea de a profita de rarele perioade de abundență prin depozitarea energiei sub formă de grăsime ar reprezenta un avantaj în perioadele în care disponibilitatea hranei variază foarte mult, persoanele cu rezerve mai mari de grăsime având mai multe șanse să supraviețuiască unei perioade de foamete. Pe de altă parte, această tendință de a acumula grăsime nu s-ar justifica într-o societate care dispune de rezerve constante de hrană. Anumite afecțiuni fizice sau psihice, dar și substanțele farmaceutice utilizate pentru tratarea acestora, pot crește riscul apariției obezității. Afecțiunile medicale care cresc riscul apariției obezității includ anumite sindroame genetice rare menționate mai sus , precum și anumite afecțiuni congenitale sau dobândite: hipotiroidism , sindrom Cushing , deficiența hormonului de creștere [] și ulburări alimentare : hiperfagie și hiperfagie nocturnă.
Anumite medicamente pot contribui la creșterea în greutate sau la apariția unor modificări în compoziția corporală ; printre aceste medicamente se numără insulina , sulfonilureicele , tiazolidinedionele , antipsihoticele atipice, antidepresivele , steroizii , anumite anticonvulsive fenitoina și valproatul de sodiu , pizotifenul și anumite medicamente utilizate în contracepția hormonală.
Deși factorii genetici sunt importanți în înțelegerea obezității, aceștia nu pot explica creșterea dramatică a numărului de cazuri de obezitate înregistrat în prezent în anumite țări sau la nivel mondial.
Există câteva teorii referitoare la cauze, dar, în general, se crede că obezitatea constituie rezultatul mai multor factori. Corelația dintre clasa socială și indicele de masă corporală diferă la nivel global. Un studiu din a arătat că, în țările dezvoltate, femeile dintr-o clasă socială superioară aveau mai puține șanse să devină obeze. Nu s-au înregistrat însă diferențe semnificative în cazul bărbaților provenind din clase sociale diferite. În țările în curs de dezvoltare, s-a constatat o rată a obezității mai mare la femeile, bărbații și copiii din clasele sociale superioare.
Se crede că acest lucru se datorează efectelor globalizării. O relație similară se constată și în Statele Unite: tot mai mulți adulți, chiar și din clase sociale superioare, sunt obezi în statele în care inegalitatea economică este evidentă. Au fost oferite multe explicații în ceea ce privește legătura dintre indicele de masă corporală și clasa socială. Se crede că, în țările dezvoltate, persoanele înstărite își pot permite alimente mai bogate în nutrienți, sunt supuse unei presiuni sociale mai mari de a rămâne slabe și au mai multe posibilități de a-și menține condiția fizică.
În țările nedezvoltate , disponibilitatea hranei, consumul ridicat de energie datorat muncii fizice și valorile culturale care favorizează persoanele mai corpolente contribuie, se crede, la situația prezentă. S-a descoperit că există o corelație între prieteni, frați și soți în ceea ce privește schimbarea în timp a indicelui de masă corporală. Fumatul are un impact major asupra greutății. Persoanele care renunță la fumat se îngrașă, în medie, cu 4,4 kilograme 9,7 livre în cazul bărbaților și cu 5,0 kilograme 11,0 livre în cazul femeilor, în decurs de zece ani. În Statele Unite, numărul copiilor influențează riscul de obezitate al părinților acestora. În țările aflate în curs de dezvoltare, urbanizarea contribuie la creșterea ratei obezității.
Malnutriția în primii ani de viață contribuie, se pare, la rata actuală a obezității, aflată în creștere, în țările în curs de dezvoltare. Ca și în cazul datelor cognitivo-epidemiologice , există numeroase studii care confirmă că obezitatea se asociază cu deficiențele cognitive. Studiul efectelor agenților infecțioși asupra metabolismului se află încă la început. Flora intestinală diferă la persoanele slabe față de cele obeze. Există indicii care arată că flora intestinală la persoanele obeze și la cele slabe poate afecta potențialul metabolic.
Se crede că această modificare aparentă a metabolismului sporește capacitatea de acumulare de energie, ceea ce conduce către obezitate. Urmează însă să se stabilească în mod clar dacă aceste diferențe reprezintă cauza directă a obezității sau rezultatul acesteia.
S-a descoperit că există o legătură între virusuri și obezitate, atât la oameni, cât și la diferite specii de animale. Urmează însă să se stabilească în ce măsură aceste legături contribuie la rata actuală a obezității, aflată în creștere.
Buletinul publicitar rezumă multe mecanisme fiziopatologice implicate în apariția și întreținerea obezității. Din momentul acestei descoperiri, au fost elucidate multe alte mecanisme hormonale care participă la reglarea apetitului și aportului alimentar, modelele de depozitare a țesutului adipos , și apariția rezistenței la insulină. După descoperirea leptinei, s-au studiat ghrelina , insulina , orexina , PYY , colecistokinina , adiponectina , ca și mulți alți mediatori. Adipokinele sunt mediatori produși de către țesutul adipos și se presupune că acțiunea lor este modificată de multe boli asociate cu obezitatea.
Leptina și ghrelina sunt considerate a fi complementare în ceea ce privește influența lor asupra apetitului, ghrelina fiind produsă prin controlul pe termen scurt al apetitului, modulat de stomac mâncăm când stomacul este gol și ne oprim când stomacul este destins. Leptina este produsă de către țesutul adipos pentru a semnaliza rezervele de depozite de grăsimi din organism și mediază controlul apetitului pe termen lung mâncăm mai mult când depozitele de grăsimi sunt reduse și mai puțin când depozitele de grăsimi sunt mai mari.
Cu toate că administrarea leptinei poate fi eficace într-un mic subgrup de persoane obeze cu deficit de leptină, se consideră că majoritatea persoanelor obeze sunt rezistente la leptină și s-a descoperit că prezintă concentrații crescute de leptină. Deși leptina și ghrelina sunt produse la nivel periferic, ele controlează apetitul prin intermediul acțiunilor lor asupra sistemului nervos central. În special, acestea și alți hormoni corelați cu apetitul acționează asupra hipotalamusului , o regiune cerebrală centrală care reglează aportul de alimente și consumul de energie.
La nivelul hipotalamusului există mai multe mecanisme care contribuie la rolul său în integrarea apetitului, calea melanocortinei fiind cel mai bine înțeleasă. Nucleul arcuat conține două grupe distincte de neuroni. Ambele grupuri de neuroni ai nucleului arcuat sunt reglați parțial de către leptină. Prin urmare, un deficit în semnalizarea leptinei, fie pe calea deficitului de leptină, fie pe calea rezistenței la leptină, duce la supraalimentare și este posibil să contribuie la apariția unor forme genetice și dobândite de obezitate.
Organizația Mondială a Sănătății OMS anticipează că supraponderalitatea și obezitatea ar putea înlocui curând unele preocupări tradiționale de sănătate publică , precum subnutriția și bolile infecțioase , reprezentând cea mai semnificativă cauză de afectare a stării de sănătate. Soluțiile urmăresc modificarea factorilor care provoacă consumul de calorii excesive și inhibă activitatea fizică.
Eforturile includ programe federale rambursate privind alimentația în școli, limitarea publicizării directe a alimentelor de tip junk food la copii [] și scăderea accesului la băuturile care conțin zahăr în școli. Numeroase țări și grupuri au publicat rapoarte cu privire la obezitate. Se evaluează modalități multilaterale de abordare a ratelor crescânde de obezitate.
În cadrul Politicii de acțiune împotriva obezității Obesity Policy Action OPA măsurile întreprinse pot fi divizate în politici ‘în amonte’, politici ‘de centru, politici ‘în aval’. Politicile ‘în amonte’ se referă la schimbările în cadrul societății, politicile ‘de centru’ încearcă să schimbe comportamentul indivizilor pentru prevenirea obezității, iar politicile ‘în aval’ încearcă să trateze persoanele afectate în prezent. Tratamentul principal al obezității constă în regim dietetic și activitate fizică.
Unul dintre medicamente, orlistat Xenical , este larg disponibil în prezent și aprobat pentru utilizarea pe termen lung. Totuși, scăderea ponderală este modestă, în medie 2,9 kg 6,4 lb la 1 până la 4 ani și există informații reduse privind modul în care aceste medicamente afectează complicațiile pe termen lung ale obezității. Cel mai eficace tratament al obezității este chirurgia bariatrică.
Chirurgia obezității severe este asociată cu scădere ponderală pe termen lung și scăderea mortalității generale. Înaintea secolului al XX-lea, obezitatea era o afecțiune rar întâlnită; [] în anul , OMS a recunoscut oficial obezitatea ca epidemie globală.
Considerată odinioară o problemă doar în țările dezvoltate, rata obezității este în creștere la nivel global, afectând atât țările dezvoltate cât și țările în curs de dezvoltare. Ēsus este participiul trecut al verbului edere a mânca , precedat de prefixul ob supra. Grecii au fost primii care au recunoscut obezitatea ca afecțiune medicală.
Era frecventă în rândul înalților funcționari din Europa în Evul Mediu și în perioada Renașterii , [] precum și în civilizațiile antice din Asia de Est. Odată cu revoluția industrială s-a constatat că puterea militară și economică a națiunilor era dependentă de statura și tăria fizică a soldaților și a muncitorilor. În timpul secolului al XX-lea, pe măsură ce populațiile și-au atins potențialul genetic în privința înălțimii, greutatea a crescut mult mai mult față de înălțime, ducând la obezitate.
De-a lungul istoriei, numeroase culturi au considerat obezitatea un rezultat al defectului de caracter. Personajul obesus sau personajul gras din comedia greacă era un gurmand adesea ridiculizat. În era creștină, mâncarea a fost deseori asociată cu lăcomia și desfrânarea. Persoanele obeze de toate vârstele pot fi stigmatizate social și pot fi ținta hărțuirii sau evitării de către semenii lor.
Obezitatea a redevenit un motiv de discriminare. În societatea occidentală, percepția publică față de greutatea corporală sănătoasă este diferită de percepția privind greutatea ideală — ambele s-au schimbat de la începutul secolului al XX-lea. Greutatea considerată ideală a scăzut de la începutul anilor În Marea Britanie, greutatea la care oamenii se considerau supraponderali era semnificativ mai ridicată în față de Obezitatea continuă să fie privită ca un semn al bunăstării și bogăției în numeroase regiuni ale Africii.
Acest fapt a devenit frecvent îndeosebi de la apariția epidemiei cauzate de virusul HIV. Primele reprezentări sculptate ale corpului uman, datând de acum Acest fapt a persistat o perioadă îndelungată în creștinismul european, doar persoanele cu un statut socio-economic inferior fiind reprezentate ca obeze. În timpul Renașterii , unele persoane din înalta societate au început să își etaleze corpolența, așa cum se poate observa în portretele lui Henric al VIII-lea și Alessandro del Borro. După ce secole de-a rândul obezitatea fusese sinonimă cu bunăstarea și statutul social, suplețea a început să fie considerată un standard dezirabil. Alături de impactul asupra sănătății, obezitatea creează numeroase probleme, inclusiv dezavantaje în obținerea unui loc de muncă [] [] și costuri ridicate pentru întreprinderi.
Aceste efecte sunt simțite la toate nivelurile societății, de la indivizi, la corporații, la guverne. De asemenea, australienii supraponderali și obezi au beneficiat de subvenții guvernamentale în valoare de 35,6 miliarde AUD.
S-a constatat că programele de prevenire a obezității reduc costurile pentru tratamentele afecțiunilor asociate obezității. Totuși, cu cât speranța de viață este mai mare, cu atât costurile medicale cresc. Prin urmare, cercetătorii au ajuns la concluzia că reducerea obezității poate avea consecințe pozitive asupra sănătății publice, însă este puțin probabil să ducă la diminuarea cheltuielilor totale de sănătate. Obezitatea poate duce la stigmatizarea socială și dezavantajarea profesională.
De asemenea, persoanele din prima categorie au avut de 12 ori mai multe zile de absență. Majoritatea accidentelor în cazul acestora s-au produs în urma căderii și ridicării de greutăți, fiind afectate extremitățile inferioare, încheieturile sau mâinile și spatele. Unele studii demonstrează că probabilitatea de angajare și de promovare profesională în cazul persoanelor obeze este mai mică față de persoanele cu greutate normală. Anumite domenii, cum sunt aviația, medicina și industria alimentară se confruntă cu probleme speciale.
Datorită creșterii ratei obezității, companiile aeriene se confruntă cu costuri mai mari pentru combustibil și presiuni de a produce scaune de dimensiuni mai mari.
Principalul scop al mișcării de acceptare a persoanelor grase este reducerea discriminării la adresa supraponderalilor și a obezilor. Există mai multe organizații care promovează acceptarea obezității. Vizibilitatea acestora a crescut în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Are mai mult o orientare globală, își descrie misiunea ca fiind promovarea acceptării greutății corporale, și își manifestă sprijinul pentru eliminarea discriminării din pricina greutății corporale. În ciuda acestui fapt, potrivit sistemului juridic american, costurile potențiale pentru sănătatea publică depășesc beneficiile extinderii acestei legi anti-discriminare la problema obezității.
Indicele sănătos de masă corporală variază în funcție de vârsta și sexul copilului. La copii și adolescenți, obezitatea este definită ca un IMC mai mare decât al percentilei de Ca și în cazul obezității la adulți, există mai mulți factori care contribuie la creșterea ratelor de obezitate infantilă. Se consideră că modificarea dietei și reducerea activității fizice sunt cele mai importante cauze ale creșterii recente ale acestor rate. Obezitatea animalelor de companie este frecventă în multe țări. De la Wikipedia, enciclopedia liberă.
Riscul relativ de deces peste 10 ani la bărbații caucazieni stânga și femeile caucaziene dreapta din Statele Unite, care nu au fumat niciodată, în funcție de IMC. Articol principal: Epidemiologia obezității.
Incidența obezității la nivel mondial în rândul bărbaților stânga și al femeilor dreapta. PMID PMC Treatment of the Obese Patient Contemporary Endocrinology. Totowa, NJ: Humana Press. ISBN Accesat în 5 aprilie Br J Anaesth. Obes Surg. Front Horm Res. Frontiers of Hormone Research. New York Times. Arhivat din original la 18 iunie American Hospital Association. Accesat în 24 iunie Nutr J. J Clin Epidemiol. Center for disease control and prevention. Accesat în 6 aprilie Public Health. Asia Pac J Clin Nutr. The European Journal of Obesity.
Int J Obes Lond. Eur J Vasc Endovasc Surg. Ostomy Wound Manage. J Obstet Gynaecol Can. Rev Gastroenterol Disord. Pain Med. Curr Pain Headache Rep. Folia Morphol. Obes Rev.
Curr Neurol Neurosci Rep. Public Health Nutr. Ned Tijdschr Geneeskd în Dutch; Flemish. Semin Dial. Preventive Services Task Force Am Fam Physician. Heart J. Obesity Silver Spring. Am Heart J. Annu Rev Public Health. Public Health Rep. World Resources Institute. Accesat în Oct. United States Department of Agriculture. Accesat în 10 ianuarie Statistics Canada. Centers for Disease Control and Prevention. Accesat în 9 iulie Am J Prev Med.
Epidemiol Rev. The New England Journal of Medicine.
Parametrul care face distinctia între obez, supraponderal şi normoponderal este indicele de masă corporală IMC, sau în nomenclatura anglosaxonă, BMI, body mass index. Acesta se calculează raportând masa corporală omrbida în kilograme la pătratul înălţimii exprimată în metri:. Conform acestuia, suntem: normoponderali la un BMI între Teritoriul obezităţii morbide se situeaza la Obezitate morbida imc BMI peste Odatî cu creşterea BMI, creşte şi numărul de boli asociate. Cu alte cuvinte, cu cât o persoană este mai grasă, cu atât ea este mai bolnavă Obezitate morbida imc prin urmare, intervenţia terapeutică trebuie să fie mai agresivă. De asemenea, aceşti pacienţi se dovedesc a fi şi cei la care scăderea ponderală se obţine mai greu şi este mai dificil Obezitate morbida imc menţinut. Un alt Obezitate morbida imc în aprecierea obezităţii morbidx dispoziţia ţesutului adipos excedentar. Acesta poate fi predominant repartizat la nivelul extremităţilor, în jurul şoldurilor şi al umerilor, ca în cazul obezităţii periferice ginoidă sau predominant la nivelul viscerelor abdominale, ca în cazul obezităţii centrale androidă.
Aceasta din urmă este asociată cu ceea ce a fost denumit sindromul metabolic, care include şi hipertensiunea arterială şi diabet.
Parametrul care face distinctia între obez, supraponderal şi normoponderal este indicele de masă corporală IMC, sau în nomenclatura anglosaxonă, BMI, body mass index. Acesta se calculează raportând masa corporală exprimată în kilograme la pătratul înălţimii exprimată în metri:. Conform acestuia, suntem: normoponderali la un BMI între Teritoriul obezităţii morbide se situeaza la valori BMI peste Odatî cu creşterea BMI, creşte şi numărul de boli asociate. Cu alte cuvinte, cu cât o persoană este mai grasă, cu atât Ogezitate este mai bolnavă şi prin urmare, intervenţia terapeutică trebuie să fie mai agresivă.
De asemenea, aceşti pacienţi se dovedesc a fi şi cei la care scăderea ponderală se obţine mai greu şi este mai dificil de menţinut. Un alt criteriu în aprecierea obezităţii este dispoziţia ţesutului adipos excedentar. Acesta poate fi predominant repartizat la nivelul extremităţilor, în jurul şoldurilor şi Obezitate morbida imc umerilor, ca în cazul obezităţii periferice ginoidă sau predominant la nivelul viscerelor abdominale, ca în cazul obezităţii centrale androidă. Aceasta din urmă este asociată Obezitate morbida imc ceea ce a fost denumit sindromul metabolic, care Obezitate morbida imc şi hipertensiunea arterială şi Obezitate morbida imc. De aceea, obezitatea de tip central are un risc mai mare de mortalitate şi prin urmare are, cu atât mai mult, o indicaţie de tratament susţinut.
Strategiile de abordare terapeutică a obezitătii îsi propun să producă o scădere ponderală semnificativă să aducă greutatea bolnavului cât mai aproape de normaldar şi susţinută în timpîn dorinţa de a elimina fluctuaţiile curbei ponderale, cunoscute sub denumirea de efect yo-yo o scădere ponderală urmată, la întreruperea măsurilor care au generat-o, de o creştere ponderală care duce la o greutate finală mai mare decât cea iniţială, de tipul: slăbesc 3 kg, apoi Obezitate morbida imc îngraş 5. Obezitatea fiind o boală complexă şi având cauze multiple, este firesc ca tratamentul să aibă un spectru larg, mai multe modalităţi terapeutice întrepătrunse participând la obţinerea unui rezultat final durabil.
Sunt avute în Obezitatte măsuri dietetice, de educaţie nutritională, de terapie comportamentală, programe de educaţie fizică, tratamente medicamentoase, suportul unor grupuri de întrajutorare şi, în cazuri selecţionate, terapia chirurgicală. Terapia de scădere ponderală nu este recomandată femeilor însărcinate sau care alăptează, bolnavilor psihici instabili sau celor cu patologii autoimune care morida putea fi exacerbate în context.
Dimpotrivă, persoanele cu BMI între 25 si Pornind de la faptul ca o cauză importantă a obezităţii este excesul de aport alimentar raportat la consumul organismului, o măsură logică este reducerea lui.
Deţi relativ eficiente pe termen scurt, ele sunt greu de menţinut pe perioade lungi, cât ar fi omc pentru a consolida scaderea ponderală şi în lipsa asocierii unor modificări stabile ale comportamentului şi obiceiurilor alimentare, precum şi în lipsa unei creşteri ale nivelului de activitate fizică, ele nu duc, de cele mai multe ori, la rezultate susţinute în timp. Deşi prin ea însăşi, activitatea fizica nu determină scăderi ponderale semnificative, ea s-a dovedit un element crucial în menţinerea unei pierderi în greutate dobândite pe cale dietetică, dar şi în ameliorarea condiţiei cardiace Obezitate morbida imc pulmonare.
Un numar Obezitate morbida imc ce in ce mai mare de medicamente şi produse naturiste care îşi arogă capacitatea de a determina scăderi ponderale sunt disponibile pe piaţă. Deşi majoritate nu au nici pe departe efectul afirmat şi aşteptat de consumator, sunt şi unele care au la baza principii ştiinţifice de acţiune şi a căror eficienţă a fost demonstrată. Printre mkrbida, fentermina Adipex Imfamfepramona Regenon şi sibutramina Reductilanorexigene cu acţiune central şi orlistatul Xenicalcare scade absorbţia lipidelor la Obezitate morbida imc intestinal. Acestea din urma nu sunt recomandate ca terapie unică, adică neasociate dietei, exerciţiilor fizice şi modificarilor comportamentale.
Bolnavii cu obezitate severă, aşa numită obezitate morbidă BMI peste 40nu au rezultate bune cu tratamentul clinic prezentat mai sus şi care are motbida baza tripla reeducare, nutritională, fizică şi psihologică, în mare parte pentru că nu morbiad adera pentru întreaga viaţă la schimbările necesare. În plus, aceşti obezi, care cu cât sunt mai graşi, cu atât sunt mai suferinzi de multiplele boli care însoţesc obezitatea şi sunt provocate Obezitate morbida imc ea, sunt şi cei care pierd mai greu kilogramele şi le recăştigă mai uşor ulterior.
Un raport al Institutului Naţional pentru Sănătate Obezitate morbida imc Statele Unite din evalua rezultatul terapiei nonchirurgicale de scădere ponderală ca fiind complet ineficient la 5 Obezitate morbida imc, în sensul că oricare ar fi fost pierderea în greutate, ea e recăştigată în acest interval. Medicaţia de reducere a apetitului poate determina pierderea a până la 10 kg, dar acestea sunt recuperate rapid odată medicaţia retrasă.
În ultimii 50 de ani au fost descrise şi puse în practică un număr de intervenţii chirurgicale destinate să trateze obezitatea morbidă. Sunt procedee care reduc aportul caloric prin modificarea anatomiei tractului digestiv. Ele sunt de 3 tipuri: restrictivemalabsorbtive sau mixte.
Cele restrictive îşi propun să limiteze aportul alimentar creând un rezervor gastric mai mic şi eventual cu evacuare întărziată, care să determine Obezitate morbida imc timp de golire mai lung, iar cele malabsorbtive să realizeze mprbida ocolire un Obezitate morbida imc a unor zone de intestin subţire pe unde mâncarea nu mai trece şi prin urmare, pe unde nu se mai realizează absorbţia nutrienţilor.
Perfecţionarea acestor mobida face ca la momentul actual ele să fie eficiente din punctul de vedere al scăderii ponderale, ducând în acelaşi timp şi la o îmbunătăţire a stării de sănătate s-a demonstrat scăderea mortalităţii, în special a celei de cauză cardiovasculară şi cea datorată cancerului , dar şi a calităţii vieţiiîn măsura în care îndepărtarea obezităţii ameliorează condiţia socioeconomică a unei persoane.
Acestea sunt cazuri în care este vorba de un risc cunoscut şi asumat de către toţi cei implicaţi, atât de medici, cât şi de bolnavi. Pe de alta parte, în ciuda eforturilor Obezitate morbida imc depuse, aceste operaţii nu sunt complet lipsite de complicaţii. Alegerea uneia sau a alteia dintre tehnicile chirurgicale existente se face de către medicul chirurg, de comun acord cu bolnavul, ţinând seama de obiceiurile alimentare ale acestuia, de prezenţa celorlalte boli Obezitxte, precum şi de preferinţele bolnavului şi ale chirurgului.
Dezvoltatrea tehnică a ultimilor ani a făcut posibilă realizarea acestor operaţii pe cale laparoscopicăprin introducerea unei camere miniaturale de luat vederi şi a unor instrumente delicate, în cavitatea peritoneală prin incizii de mici dimensiuni. Avantajele acestei tehnici sunt reprezentate de durerea postoperatorie de mai mică intensitate, timp mai mic de spitalizare, reluare mai precoce a activităţii, şi nu în ultimul rând, o videcare mai rapidă a plăgilor chirurgicale şi un rezultat estetic mai bun. Rubin Munteanu, medic primar de chirurgie generală cu competenţa în chirurgia laparoscopică. Supraspecializat în tehnici de chirurgie bariatrică, Dl. Munteanu are o expertiză deosebită câştigată Obezitate morbida imc urmare a efectuării a sute de intervenţii chirurgicale de tipul gastric sleeve gastrectomie subtotală laparoscopică şi gastric banding inel gastric ajustabil.
De asemenea, Dl. Munteanu şi-a dedicat o bună parte din activitatea profesională şi s-a implicat activ în creşterea gradului mirbida conştientizare cu privire la obezitate, fiind fondatorul şi preşedintele Fundaţiei pentru Tratamentul Obezităţii. Alege sectiunea Editorial. Acasa EDU. RO Obezitate morbida imc, o boală curabilă. Obezitatea, o boală curabilă.
Cum este definită Obezitate morbida imc Terapiile de scădere ponderală Strategiile de abordare terapeutică a Obezitate morbida imc îsi propun să producă o scădere ponderală semnificativă să aducă greutatea bolnavului cât mai aproape de normaldar şi susţinută în timpîn dorinţa de a elimina fluctuaţiile curbei ponderale, cunoscute sub denumirea de efect yo-yo o scădere ponderală urmată, la întreruperea măsurilor care au generat-o, de o creştere ponderală care duce la o greutate finală mai mare decât cea iniţială, Obezitaet tipul: slăbesc 3 kg, apoi mă îngraş 5.
Care sunt persoanele care se pot adresa unui chirurg pentru terapia obezităţii? Adulţi cu vârsta între 18 si 60 de ani, cu toate că şi adulţii peste 60 de ani au fost supuşi cu succes unor asemenea intervenţii şi, de asemenea, cazuri atent selecţionate de copii şi adolescenţi obezi BMI mai mare de 40 sau cei cu BMI Obezitate morbida imc 35 morbjda au şi alte boli care au fost generate de obezitate Evoluţie mai îndelungată de 5 ani a obezităţii, cu tentative eşuate de tratament nonchirurgical, de tipul celor descrise mai sus Să fie foarte motivaţi, dispuşi să facă modificarile necesare de dieta, dar şi de stil de viaţă, impuse de intervenţia chirurgicală aleasă şi care să înţeleagă şi să urmeze indicaţiile postoperatorii, constând din restricţii dietare, suplimente vitaminice sau nutriţionale, efort fizic şi controale periodice Să nu aibă boli metabolice sau endocrine netratate.
Raluca Obezitate morbida imcmedic primar ATI.
Obezitatea morbida, cunoscuta si sub denumirea de obezitate de grad 3, apare atunci cand indicele de masa corporala depaseste Indicele de masa corporala se calculeaza in functie de inaltime si greutate – il poti calcula pe al tau gratis pe mymamaluvs.com, chiar aici. Tratamentul chirugical este rezervat pacientilor cu obezitate morbida (IMC>40 kg/m2) si/sau boli asociate la care chirurgia bariatrica s-a dovedit ca determina scadere in greutate sustinuta si beneficii clinice semnificative. Sunt importante de asemenea tratamentul bolilor asociate obezitatii (diabet, dislipidemie, hipotiroidie, sindrom apnee. Orice IMC ≥ 35 sau 40 înseamnă „obezitate severă” Un IMC de ≥ 35 sau 40–44,9 sau 49,9 înseamnă „obezitate morbidă” Un IMC de ≥ 45 sau 50 înseamnă „super obezitate”. Persoanele care au IMC intre: sunt cu o greutate normala – sunt supraponderale – sunt obeze – peste 40 sufera de obezitate morbida. Cauza obezitatii morbide poate fi determinata de raportul scazut dintre activitatea fizica . Bolnavii cu obezitate severă, aşa numită obezitate morbidă (BMI peste 40), nu au rezultate bune cu tratamentul clinic prezentat mai sus şi care are la baza tripla reeducare, nutritională, fizică şi psihologică, în mare parte pentru că nu pot adera pentru întreaga viaţă la schimbările necesare. În plus, aceşti obezi, care cu.
Obezitate morbida imc fi exogenă, când este determinată de o alimentație excesivă sau endogenă, când apare ijc urma unor tulburări ale glandelor endocrine ori ale centrilor nervoși din hipotalamus. Constituie un factor de risc în diabetul zaharatpatologia cardiovasculară și arterioscleroză. Obezitatea crește riscul de diverse afecțiuniîn special boli de inimădiabet de tip 2Obezitate morbida imc obstructivă de somnanumite tipuri de cancerosteoartrită [4] și astm [4] [6] [7]. În cele mai multe cazuri, obezitatea este provocată de o combinație dintre un Obezitate morbida imc excesiv de caloriilipsa activității fizice și o predispoziție geneticădeși, în anumite situații, cauzele principale sunt geneleafecțiunile endocrinemedicamentația sau afecțiunile psihice. Există puține dovezi ce susțin punctul de vedere conform căruia anumite persoane obeze mănâncă puțin, însă se îngrașă din cauza metabolismului lent; în medie, persoanele obeze consumă mai multă energie decât cele slabe, dată fiind energia necesară pentru a mmorbida o morbidq crescută. Dietele și activitatea fizică sunt principalele ajutoare în tratamentul obezității. Calitatea regimului alimentar poate fi îmbunătățită prin reducerea consumului de alimente calorice, cum sunt cele bogate în grăsimi și zaharuri, și creșterea consumului de fibre alimentare.
Se pot lua medicamente împotriva obezității pentru a diminua apetitul sau a bloca acumularea grăsimii, împreună cu o dietă potrivită. Obezitatea este una dintre principalele cauze de deces ce pot fi prevenite la nivel mondial, cu o răspândire din ce în ce mai mare la adulți și copiiiar autoritățile o consideră ca fiind una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică din secolul Obezitate morbida imc XXI-lea. Obezitatea este o afecțiune medicală în care grăsimea corporală s-a acumulat în exces, putând avea un efect advers asupra sănătății. La copii, greutatea Obezitate morbida imc variază în funcție de vârstă și sex.
Poate fi exogenă, când este determinată de o alimentație excesivă sau endogenă, când apare în urma unor tulburări ale glandelor endocrine ori ale centrilor nervoși din hipotalamus. Constituie un factor de risc în diabetul zaharatpatologia cardiovasculară și arterioscleroză. Obezitatea crește riscul de diverse afecțiuniîn special boli de inimădiabet de tip 2apnee obstructivă de somnanumite tipuri de cancerosteoartrită [4] și astm [4] [6] [7]. În cele mai multe cazuri, obezitatea este provocată de o combinație dintre un consum excesiv de caloriiObezitate morbida imc activității fizice și o predispoziție Obezitate morbida imcdeși, în anumite situații, cauzele principale sunt geneleafecțiunile endocrinemedicamentația sau afecțiunile psihice.
Există puține dovezi ce susțin punctul de vedere conform căruia anumite persoane obeze mănâncă puțin, însă se îngrașă din cauza metabolismului lent; în medie, persoanele obeze consumă mai multă energie decât cele slabe, dată fiind energia necesară pentru a susține o greutate crescută. Dietele și activitatea fizică sunt principalele ajutoare în tratamentul obezității. Calitatea regimului alimentar poate fi îmbunătățită prin reducerea consumului de alimente calorice, cum sunt cele bogate în grăsimi și zaharuri, și creșterea consumului de fibre alimentare. Se pot lua medicamente împotriva obezității pentru a diminua apetitul sau a bloca acumularea grăsimii, împreună cu o dietă potrivită.
Obezitatea este una dintre principalele cauze de deces ce pot fi prevenite la nivel mondial, cu o răspândire din ce în ce mai mare la adulți și copiiiar autoritățile o consideră ca fiind una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică din Obezitate morbida imc al XXI-lea. Obezitatea este o afecțiune medicală în care grăsimea corporală s-a acumulat în exces, putând avea un efect advers asupra sănătății. La copii, greutatea optimă variază în funcție de vârstă și sex.
La copii și adolescenți obezitatea nu este definită Obezitate morbida imc un număr absolut, ci în conexiune cu Obezitate morbida imc grup istoric Obezitate morbida imc, astfel încât obezitatea reprezintă Obezitate morbida imc IMC mai mare decât 95 centilă.
Cele mai utilizate definiții, stabilite de Organizația Mondială a Sănătății OMS în Obezitate morbida imc publicate înoferă valorile listate în tabelul din dreapta. Definițiile OMS au fost modificate de anumite organizații particulare. Luând în considerare faptul că populațiile asiatice prezintă consecințe negative de sănătate la un IMC mai scăzut decât cel al caucazienilor, anumite popoare au redefinit obezitatea; japonezii au definit obezitatea ca orice IMC mai mare de 25 [22] în timp ce China folosește un IMC mai mare de Obezitatea – greutatea Obezitate morbida imc în exces – este asociată cu diverse afecțiuniîn special afecțiuni cardiovascularediabet zaharat de tip 2Sindromul Obezitate morbida imc hipoventilație obeză Sindromul Pickwick [24]anumite tipuri de cancerosteoartrită [4] și astm [4] [6] [7].
Drept urmare, obezitatea poate reduce speranța de viață. Obezitate morbida imc reprezintă una dintre principalele cauze de deces ce pot fi prevenite la nivel mondial. Obezitatea mărește riscul apariției multor afecțiuni fizice și mentale. Aceste patologii asociate sunt întâlnite cel mai frecvent în sindromul metabolic[4] o combinație de tulburări medicale care include: diabetul zaharat de tip 2tensiunea arterială ridicatăcolesterolul sanguin crescut și nivelul crescut Obezitate morbida imc trigliceridelor.
Complicațiile sunt provocate fie direct de obezitate, fie sunt legate Obezitate morbida imc aceasta în mod indirect, prin mecanisme care au o cauză comună, precum alimentația greșită sau un stil de Obezitate morbida imc sedentar. Forța legăturii dintre obezitate și afecțiunile specifice variază. Una dintre cele mai puternice legături este cea cu diabetul de tip 2.
Consecințele asupra sănătății se încadrează în două mari categorii: cele care pot fi atribuite efectelor creșterii masei adipoase cum sunt osteoartritaapneea obstructivă în somn, stigmatizarea socială și cele datorate creșterii numărului celulelor adipoase diabetcancerafecțiuni cardiovasculare, steatoză hepatică nealcoolică. Acumularea grăsimii generează, de asemenea, o stare proinflamatorie [38] [39] și o stare protrombotică. Deși consecințele negative ale Obezitate morbida imc asupra sănătății populației în general sunt bine susținute de dovezile disponibile, rezultatele în materie de sănătate în anumite subgrupuri par să se amelioreze la o valoare crescută a indicelui masei corporale IMCun fenomen cunoscut sub denumirea de paradoxul supraviețuirii în rândul persoanelor obeze.
La persoanele cu insuficiență cardiacă, în rândul celor cu un IMC cuprins între 30,0 și 34,9 s-a înregistrat o mortalitate mai redusă decât în rândul celor cu o greutate normală. Acest lucru a fost atribuit faptului că, deseori, pacienții pierd din greutate pe măsură ce devin tot mai bolnavi.
Persoanele încadrate în gradul 1 de obezitate și care suferă de boli cardiace nu prezintă o incidență mai mare a altor probleme cardiace decât persoanele cu greutate normală și care, de asemenea, suferă de boli cardiace. Totuși, la persoanele încadrate în grade de obezitate mai mari, riscul unor evenimente ulterioare este crescut. Se crede că, la nivel individual, majoritatea cazurilor de obezitate se explică printr-o combinație de consum excesiv de calorii și lipsa activității fizice.
O analiză din a identificat zece alte posibile cauze ale creșterii obezității: 1 odihnă insuficientă, 2 disruptori endocrini substanțe poluante din mediu Obezitate morbida imc interacționează cu metabolismul lipidic3 o variabilitate scăzută a temperaturii mediului înconjurător, 4 diminuarea fumatuluideoarece fumatul suprimă pofta de mâncare, 5 consumul crescut de medicamente care duc la creșterea în greutate de ex. Consumul caloric pe cap de locuitor variază considerabil între diferite regiuni și țări. De asemenea, s-a modificat semnificativ de-a lungul anilor. Statele Unite aveau cel mai mare număr, cu calorii de persoană în Disponibilitatea la scară largă a principiilor nutriționale [78] nu a ajutat foarte mult în rezolvarea problemelor legate de supraalimentare și alegerea incorectă a alimentelor.
La femei creșterea a fost de calorii pe zi calorii în Obezitate morbida imc calorii îniar la bărbați cantitatea medie a crescut cu calorii pe zi calorii în și calorii în Această creștere a numărului de calorii a fost cauzată în mare parte de consumul de carbohidrați, și nu de cel de grăsimi.
Pe măsură ce societățile se bazează din ce în ce mai mult pe porții mari, pline de energie și mese de la fast-food, asocierea dintre consumul de fast food și Obezitate morbida imc devine și mai alarmantă.
Politica agricolă și Revoluția verde din Statele Unite și Europa au dus la scăderea prețurilor la alimente. În Statele Unite, subvenționarea porumbului, culturilor de soiagrâului și orezului prin intermediul legislației agricole U. Persoanele obeze declară în mod constant un consum mai scăzut de hrană, în comparație cu persoanele de o greutate normală. Stilul de viață sedentar joacă un rol semnificativ în obezitate. Organizația Mondială a Sănătății indică faptul că peste tot în lume oamenii au din ce în ce mai puține activități recreaționale fizice, în timp ce un studiu din Finlanda [96] a descoperit o creștere a acestora, iar conform unui studiu din Statele Unite, activitățile fizice recreaționale nu s-au modificat semnificativ.
Atât la copii, cât și la adulți există o asociere între timpul petrecut în fața televizorului și riscul Obezitate morbida imc obezitate. Ca și în cazul multor altor afecțiuni, obezitatea constituie rezultatul interacțiunii dintre factorii ereditari și cei de mediu. Polimorfismul genelor care controlează apetitul și metabolismul predispune la obezitate atunci când energia furnizată de alimente se află într-o cantitate suficientă. Începând dinpeste 41 de loci ai acestor gene Obezitate morbida imc fost asociați cu apariția obezității, sub acțiunea unor factori favorizanți.
Ipoteza genelor prosperității postulează că din cauza lipsei hranei pe parcursul evoluției umanității, oamenii sunt predispuși la obezitate. Capacitatea de a profita de rarele perioade de abundență prin depozitarea energiei sub formă de grăsime ar reprezenta un avantaj în perioadele în care disponibilitatea hranei variază foarte mult, persoanele cu rezerve mai mari de grăsime având mai multe șanse să supraviețuiască unei perioade de foamete. Pe de altă parte, această tendință de a acumula grăsime nu s-ar justifica într-o societate care dispune de rezerve constante de hrană. Anumite afecțiuni fizice sau psihice, dar și substanțele farmaceutice utilizate pentru tratarea acestora, pot crește riscul apariției Obezitate morbida imc. Afecțiunile medicale care cresc riscul apariției obezității includ anumite sindroame genetice rare menționate mai susprecum și anumite afecțiuni congenitale sau dobândite: hipotiroidismsindrom Cushingdeficiența hormonului de creștere [] și ulburări alimentare : hiperfagie și hiperfagie nocturnă.
Anumite medicamente pot contribui la creșterea în greutate sau la apariția unor Obezitate morbida imc în compoziția corporală ; printre aceste medicamente se numără insulinasulfonilureiceletiazolidinedioneleantipsihoticele atipice, antidepresivelesteroiziianumite anticonvulsive fenitoina și valproatul de sodiupizotifenul și anumite medicamente utilizate în contracepția hormonală.
Deși factorii genetici sunt importanți în înțelegerea obezității, aceștia nu pot explica creșterea dramatică a numărului de cazuri de obezitate înregistrat în prezent în anumite țări sau la nivel mondial. Există câteva teorii referitoare la cauze, dar, în general, se crede că obezitatea constituie rezultatul mai multor factori. Corelația dintre clasa socială și indicele de masă corporală diferă la nivel global.
Un studiu din a arătat că, în țările dezvoltate, femeile dintr-o clasă socială superioară aveau mai puține șanse să devină obeze. Nu s-au înregistrat însă diferențe semnificative în cazul bărbaților provenind din clase sociale diferite. În țările în curs de dezvoltare, s-a constatat o rată a obezității mai mare la femeile, bărbații și copiii din clasele sociale superioare. Se crede că acest lucru se datorează efectelor globalizării. O relație similară se constată și în Statele Unite: tot mai mulți adulți, chiar și din clase sociale superioare, sunt obezi în statele în care inegalitatea economică este evidentă.
Au fost oferite multe explicații în ceea ce privește legătura dintre indicele de masă corporală și clasa socială.
Se crede că, în țările dezvoltate, persoanele înstărite își pot permite Obezitate morbida imc mai bogate în nutrienți, sunt supuse unei Obezitate morbida imc sociale mai mari de a rămâne slabe și au mai multe posibilități de a-și menține condiția fizică. În țările nedezvoltatedisponibilitatea Obezitate morbida imc, consumul ridicat de energie datorat Obezitate morbida imc fizice și valorile culturale care favorizează persoanele mai corpolente contribuie, se crede, la situația prezentă. S-a descoperit că există o corelație între prieteni, frați și soți în ceea ce privește schimbarea în timp a indicelui de masă corporală. Fumatul are un impact major asupra greutății.
Persoanele care renunță la fumat se îngrașă, în medie, cu 4,4 kilograme 9,7 livre în cazul bărbaților și cu Obezitate morbida imc 11,0 livre Obezitate morbida imc cazul femeilor, în decurs de zece ani. În Statele Unite, numărul copiilor influențează riscul de obezitate al părinților acestora. În țările aflate în curs de dezvoltare, urbanizarea contribuie la creșterea ratei obezității. Malnutriția în primii ani de viață contribuie, se pare, la rata actuală a obezității, aflată în creștere, în țările în curs Obezitate morbida imc dezvoltare. Ca și în cazul datelor cognitivo-epidemiologiceexistă numeroase studii care confirmă că obezitatea se asociază cu deficiențele cognitive.
Studiul efectelor agenților infecțioși asupra metabolismului se află încă la Obezitate morbida imc.
Flora intestinală diferă la persoanele slabe față de cele obeze. Există indicii care arată că flora intestinală la persoanele obeze și la cele slabe poate afecta potențialul metabolic. Se Obezitate morbida imc că această modificare Obezitate morbida imc a metabolismului sporește capacitatea de acumulare de energie, ceea ce conduce către obezitate. Urmează însă să se stabilească în mod clar dacă Obezitate morbida imc diferențe reprezintă cauza directă a obezității sau rezultatul acesteia. S-a descoperit că există o legătură între virusuri Obezitate morbida imc obezitate, atât Obezitate morbida imc oameni, cât și la diferite specii de animale.
Urmează însă să se stabilească în ce măsură aceste legături contribuie la rata actuală a obezității, aflată în creștere. Buletinul publicitar rezumă multe mecanisme fiziopatologice implicate în apariția și întreținerea obezității. Din momentul acestei descoperiri, au fost elucidate multe alte mecanisme Obezitate morbida imc care participă la reglarea apetitului și aportului alimentar, modelele de depozitare a țesutului adiposși apariția rezistenței la insulină.
După descoperirea leptinei, s-au studiat ghrelinainsulinaorexinaPYYcolecistokininaadiponectinaca și mulți alți mediatori. Adipokinele sunt mediatori produși de către țesutul adipos și se presupune că acțiunea lor este modificată de multe boli asociate cu obezitatea.
Leptina și ghrelina sunt considerate a fi complementare în ceea ce privește influența lor asupra apetitului, ghrelina fiind produsă Obezitate morbida imc controlul pe termen scurt al apetitului, modulat de stomac mâncăm când stomacul este gol și ne oprim când stomacul este destins. Leptina este produsă de către țesutul adipos pentru a semnaliza rezervele de depozite de grăsimi din organism și mediază controlul apetitului pe termen lung mâncăm mai mult când depozitele Obezitate morbida imc grăsimi sunt reduse și mai puțin când depozitele de grăsimi sunt mai mari.
Cu toate că administrarea leptinei Obezitate morbida imc fi eficace într-un mic subgrup de persoane obeze cu deficit de leptină, se consideră că majoritatea persoanelor obeze sunt rezistente la leptină și s-a descoperit că prezintă concentrații crescute de leptină. Deși leptina și ghrelina sunt produse la nivel periferic, ele controlează apetitul prin intermediul acțiunilor lor asupra sistemului nervos central. În special, acestea și alți hormoni corelați cu apetitul acționează asupra hipotalamusuluio regiune cerebrală centrală care reglează Obezitate morbida imc de alimente și consumul de energie. La nivelul hipotalamusului există mai multe mecanisme care contribuie la rolul său în integrarea Obezitate morbida imc, calea melanocortinei fiind cel mai bine înțeleasă.
Nucleul arcuat conține două grupe distincte de neuroni. Ambele grupuri de neuroni ai nucleului arcuat sunt reglați parțial Obezitate morbida imc către leptină.
Prin urmare, un deficit în semnalizarea leptinei, fie pe calea deficitului de leptină, fie pe calea rezistenței la leptină, duce la supraalimentare și este posibil să contribuie la apariția unor forme genetice și dobândite Obezitate morbida imc obezitate. Organizația Mondială a Sănătății OMS anticipează că supraponderalitatea și obezitatea ar putea înlocui curând unele preocupări tradiționale de sănătate publicăprecum subnutriția și bolile infecțioasereprezentând cea mai semnificativă cauză de afectare a stării de sănătate. Soluțiile urmăresc modificarea factorilor care provoacă consumul de calorii excesive și inhibă Obezitate morbida imc fizică.
Eforturile includ programe federale rambursate privind alimentația în școli, limitarea publicizării directe a alimentelor Obezitate morbida imc tip junk food la copii [] și scăderea accesului la băuturile care conțin zahăr în școli. Numeroase țări și grupuri au publicat rapoarte cu privire la obezitate. Se evaluează modalități multilaterale de abordare a Obezitate morbida imc crescânde de obezitate. În cadrul Politicii de acțiune împotriva obezității Obesity Policy Action OPA Obezitate morbida imc întreprinse pot fi divizate în politici ‘în amonte’, politici ‘de centru, politici ‘în aval’. Politicile ‘în amonte’ se referă la schimbările în cadrul societății, politicile ‘de centru’ încearcă să schimbe comportamentul indivizilor pentru prevenirea obezității, iar politicile ‘în aval’ încearcă să trateze persoanele afectate în prezent.